Energia geotermală este căldura stocată sub suprafața Pământului, care poate fi valorificată ca sursă locală de energie regenerabilă. Se spune adesea că Ungaria este o „putere geotermală” — dar cum arată de fapt situația în cifre și ce se poate realiza, în mod realist, în următorii ani și în următoarele decenii?
Factorii geologici care stau la baza potențialului geotermal al Ungariei sunt explicați mai detaliat în articolul nostru din Knowledge Hub, „De ce are Bazinul Panonic un potențial geotermal atât de mare?”. Aici analizăm situația actuală a sectorului geotermal din Ungaria în 2026, principalele sale provocări și ce este necesar pentru ca sectorul să avanseze.
1. Termoficarea geotermală în Ungaria astăzi
Potrivit unei analize publicate în 2025 de Curtea de Conturi a Ungariei (Állami Számvevőszék), 6,5% din producția brută de căldură a țării, de aproximativ 47,5 PJ, provine din surse geotermale. Potențialul teoretic este estimat la circa 60 PJ pe an numai din apa termală, ajungând la aproximativ 100 PJ dacă sunt incluse și pompele de căldură [1]. Cu toate acestea, cererea de căldură și potențialul geotermal nu pot fi corelate direct, deoarece amplasarea localităților, maturitatea tehnologică a sistemelor de încălzire și distribuția resurselor geologice variază considerabil. Prin urmare, înlocuirea completă a surselor convenționale de căldură nu va fi niciodată realizabilă.
În prezent, energia geotermală este utilizată de furnizorii de termoficare în 11 localități, iar în alte 14 localități funcționează sisteme de termoficare pe bază de apă termală. Conceptul Național de Valorificare a Energiei Geotermale din 2024 (NFHK) identifică, dintre cele 77 de localități care nu sunt alimentate în prezent prin termoficare geotermală, 20 de localități în care tranziția nu este asociată unui risc geologic ridicat. Aceasta sugerează că dezvoltarea unor sisteme de termoficare geotermală în circa 20 de localități ar putea fi un obiectiv realist pentru următorii 5–10 ani [2]. În zonele în care riscul geologic este mai mare, acesta poate fi redus prin explorare geologică. Eforturile pentru atingerea acestor obiective ar trebui să se concentreze în special pe sistemul de termoficare al Budapestei, unde se poate obține cel mai mare impact datorită economiilor la scară mare.
Costul de investiție al unui sistem de încălzire geotermală alcătuit dintr-o pereche de sonde de producție și de reinjecție cu o capacitate termică de 3–8 MW, din conducte de termoficare și din echipamente de schimb de căldură și mecanice la punctul termic, este estimat la 2–6 miliarde HUF, în funcție de condițiile tehnice. Pentru planificare, ar trebui luată în calcul o investiție medie de aproximativ 3,5–4 miliarde HUF pentru fiecare sistem de încălzire.
De asemenea, e important de subliniat că îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor de termoficare și a fondului de clădiri din Ungaria, nu numai că ar reduce consumul total de energie, dar ar permite și ca energia geotermală să acopere o pondere mai mare din căldura furnizată sistemelor moderne de încălzire.
Pe parcursul mai multor decenii, energia geotermală, inclusiv energia geotermală de mică adâncime, ar putea acoperi până la 50–70% din consumul de energie pentru încălzire al Ungariei. Pentru aceasta ar fi însă necesară adoptarea pe scară largă a sistemelor moderne de încălzire de joasă temperatură, precum încălzirea prin pardoseală și alte sisteme de încălzire prin suprafețe radiante sau sistemele de încălzire cu aer, precum și o schimbare semnificativă de abordare. În timp ce încălzirea convențională cu radiatoare necesită de obicei, o temperatură a agentului termic pe tur de 60–75°C, sistemele de joasă temperatură funcționează în general cu temperaturi pe tur de 30–45°C sau chiar mai mici. Apa termală cu temperaturi de peste 30°C este ușor accesibilă în cea mai mare parte a Ungariei, cu excepția zonelor montane. Desigur, o valorificare durabilă pe termen lung ar necesita și o gospodărire responsabilă a apelor, alături de un fond de clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic.
2. Centralele geotermale și producția de energie electrică
În prezent, Ungaria are o singură centrală geotermală în funcțiune, la Tura, cu o capacitate brută de 3 MW. În Croația, în condiții geologice comparabile cu cele din unele zone ale Ungariei, funcționează deja o unitate geotermală de producere a energiei electrice de 17,5 MW. În opinia noastră, dezvoltarea în Ungaria a unei capacități geotermale totale de producere a energiei electrice de 50–200 MW ar putea fi un obiectiv realist, pe baza unui portofoliu de centrale mai mici, cu capacități de 3–5 MW și, în unele cazuri, de 10–15 MW. Costul de investiție al unei centrale geotermale capabile să producă 5 MW de energie electrică este de aproximativ 10–14 miliarde HUF, în funcție de condițiile tehnice locale. Este un avantaj dacă există o piață locală de căldură — industrială, agricolă sau rezidențială —, deoarece aceasta permite combinarea producției de energie electrică cu producția de căldură utilă.
Centralele geotermale sunt considerate capacități de producție de bază (baseload): nu depind de condițiile meteorologice și pot produce energie electrică în mod continuu. În timp ce centralele geotermale pot atinge factori de capacitate de 80–90%, sursele regenerabile dependente de vreme au factori de capacitate considerabil mai mici atunci când aceștia sunt calculați pe întregul an (8.760 ore). În Ungaria, energia solară are un factor mediu anual de capacitate de circa 15–20%, iar centralele eoliene funcționează la aproximativ 23–28% din capacitatea lor maximă. Aceasta înseamnă că, ținând cont de orele de funcționare, o centrală geotermală poate produce de circa 3–6 ori mai multă energie electrică decât o centrală solară sau eoliană cu aceeași capacitate nominală.
3. Poate energia geotermală să înlocuiască gazele naturale în Ungaria în 5–10 ani?
Potrivit NFHK, energia geotermală ar putea înlocui 0,5–0,7 miliarde m³ de gaze naturale până în 2030 și 1–1,2 miliarde m³ până în 2035 [2]. Aceasta ar presupune finalizarea majorității proiectelor de explorare până în 2028, o țintă care nu mai poate fi atinsă în mod realist, având în vedere lipsa de finanțare și absența dezvoltării din ultimii ani. Prin comparație, consumul total de gaze naturale al Ungariei a fost de aproximativ 8,5 miliarde m³ în 2024, în timp ce înainte de criza energetică din 2022 a fluctuat între 9 și 11 miliarde m³ pe an.
Pe baza propriei noastre evaluări la nivel național, o țintă mai realistă pe un orizont de 5–10 ani ar fi înlocuirea a 0,2–0,6 miliarde m³ de gaze naturale pe an cu energie geotermală, printr-o combinație de producție de căldură și de energie electrică, având în vedere starea actuală a infrastructurii de termoficare și a fondului de clădiri din Ungaria. Estimăm că înlocuirea primelor 300 de milioane m³ de gaze naturale pe an prin producția geotermală de căldură și de energie electrică ar necesita un program de investiții de aproximativ 400 de miliarde HUF. Durata de viață estimată a centralelor depășește 25 de ani.
4. Cum a schimbat criza energetică sectorul geotermal din Ungaria
Pentru prețurile gazelor naturale, ca referință poate fi utilizat indicele olandez TTF. Totuși, având în vedere volatilitatea acestuia, un singur preț mediu nu ar reflecta în mod adecvat realitatea pieței.
Figura 1. Evoluția prețurilor gazelor naturale la hubul olandez TTF (EUR/MWh). Sursa: tradingeconomics.com
În perioada prețurilor excepțional de ridicate prezentată în graficul de mai sus, numai în 2023 au fost plătite companiei MVM 1.062 de miliarde HUF drept compensație pentru creșterea prețurilor la gaze, iar alte 359 de miliarde HUF au fost acordate furnizorilor de termoficare pe bază de gaze [3]. În total, cea mai recentă criză energetică, care a durat aproximativ 2–2,5 ani, a generat cheltuieli suplimentare estimate la 3.000–4.000 de miliarde HUF pentru bugetul de stat al Ungariei, în cadrul schemei de „protecție a costurilor la utilități” [4][5].
Unul dintre principalele avantaje ale sistemelor geotermale este că reduc expunerea la volatilitatea piețelor energetice globale. Deși dezvoltarea proiectelor geotermale necesită investiții de capital importante, exploatarea lor nu necesită combustibil și implică costuri de operare relativ scăzute și previzibile. Principalele costuri curente sunt energia electrică pentru pompare și mentenanța. Prin urmare, prețul căldurii geotermale este în mare măsură decuplat de fluctuațiile piețelor internaționale de gaze și, după amortizarea investiției, poate rămâne stabil timp de decenii.
Începând cu anii 1970, pot fi identificate cinci mari crize energetice globale care au avut un impact profund asupra economiei mondiale. Acestea au fost însoțite de numeroase șocuri de preț și de aprovizionare mai mici, sau de durată mai scurtă. În acest context, întrebarea nu este dacă va avea loc o nouă criză similară, ci când se va produce și cât de bine vom fi pregătiți pentru ea.
Resursele geotermale ale Ungariei sunt într-adevăr excepționale. Dacă finanțarea necesară, angajamentul politic și expertiza sunt reunite, energia geotermală ar putea juca un rol major în sectorul încălzirii din Ungaria pe parcursul mai multor decenii, ajungând potențial la 50–70% din căldura produsă pentru furnizare, iar producția geotermală de energie electrică ar putea atinge 150–250 MW, aproximativ între o treime și jumătate din capacitatea unei singure unități a centralei nucleare de la Paks. Dacă ne gândim la modul în care Ungaria își încălzea clădirile și producea energie electrică acum 50 sau 100 de ani, aceste cifre nu sunt neapărat atât de exagerate pe cât ar putea părea la prima vedere. Cu toate acestea, atingerea lor ar necesita un efort substanțial și o politică de dezvoltare țintită, pe termen lung.
5. De ce are nevoie geotermia din Ungaria pentru a face pasul decisiv
În Ungaria, dezvoltarea energiei geotermale este limitată în primul rând nu de condițiile geologice, ci de factorii de la suprafață: starea tehnică a rețelelor existente, distorsiunile de pe piața internă a energiei și cadrul de reglementare. În opinia noastră, ar trebui îndeplinite următoarele condiții pentru ca nivelurile de implementare descrise mai sus să devină realizabile.
1. Rețele cu temperaturi mai scăzute, combinate cu lucrări de creștere a eficienței energetice a clădirilor. Ungaria are sisteme de termoficare în 95 de localități, care alimentează circa 675.000 de gospodării. Totuși, majoritatea acestor rețele au fost construite între 1950 și 1990 și au fost modernizate doar în mică măsură de atunci. Acest lucru creează un paradox fundamental pentru sector: în mare parte a țării, apa geotermală de 40–50 °C este relativ ușor disponibilă și suficientă pentru încălzirea unei clădiri moderne, dar nu poate fi introdusă în sistemele de termoficare care funcționează la 90/70 °C. Sistemele moderne de generația a patra funcționează la 50/30 °C sau chiar la 40/20 °C, în timp ce sistemele de 60/40 °C sunt încă rare în Ungaria. Estimările noastre arată că, într-un sistem de dimensiunea celor din Győr, Szeged sau Miskolc, reducerea temperaturii pe retur cu doar 5–10 °C ar putea debloca anual câteva zeci de mii, iar în condiții favorabile până la 100.000 GJ de căldură utilizabilă suplimentară, fără a fora nicio sondă nouă. Lucrările de creștere a eficienței energetice a clădirilor și dezvoltarea geotermală nu ar trebui, prin urmare, tratate ca două chestiuni separate: primele reprezintă o condiție prealabilă pentru implementarea pe scară largă a celei de-a doua.
2. Un sistem de sprijin diferențiat și previzibil. În țările în care energia geotermală a atins o scară semnificativă, nu există o schemă unică de sprijin aplicabilă tuturor proiectelor. Sprijinul este diferențiat în funcție de tipul dezvoltatorului, de utilizarea preconizată și de stadiul proiectului. Pentru proiectele municipale și comunitare de încălzire, granturile de capital nerambursabile acordate în avans, combinate cu finanțare concesională pe termen lung, sunt instrumente eficiente. Pentru proiectele industriale și cele bazate pe piață, un cadru de piață previzibil și un sprijin continuu corelat cu cantitatea de energie efectiv produsă sunt mult mai potrivite. Pentru producția de energie electrică, o schemă de sprijin operațional bazată pe energia electrică efectiv generată, plătită pe kWh pe o perioadă de 12–15 ani, este probabil abordarea cea mai justificabilă: aceasta împovărează bugetul public doar atunci când energia electrică este efectiv produsă, lăsând riscul geologic în sarcina investitorului. Tot în această categorie intră și fondurile de atenuare a riscului de tip asigurare, susținute de stat; mai multe propuneri pentru astfel de mecanisme au fost deja formulate [6]. Potrivit estimărilor noastre, înlocuirea a 300 de milioane m³ de gaze naturale pe an ar necesita un program de investiții de circa 400 de miliarde HUF. Dacă sunt create condițiile potrivite, o parte semnificativă din această investiție ar putea fi finanțată cu participarea actorilor din sectorul privat. Un astfel de program ar trebui structurat ca un cadru multianual, etapizat, și nu prin apeluri de proiecte izolate.
3. Autorizarea și barierele de intrare. În prezent, procesul de autorizare, împreună cu procedurile de achiziții publice, durează de două ori mai mult decât fazele propriu-zise de proiectare și construcție ale unui proiect. Pe lângă simplificarea cadrului de reglementare, această durată ar putea fi scurtată în primul rând prin asigurarea unei capacități de specialitate suficiente la nivelul autorităților competente.
4. Abordarea situației specifice a Budapestei. Budapesta combină cea mai mare piață de căldură a țării cu condiții geotermale excelente, dar limitate. Aceasta înseamnă că orice dezvoltare geotermală în capitală ar trebui să se bazeze pe o supraveghere tehnică atentă și pe un set de criterii specifice proiectului, pentru a crea un sistem acceptabil pentru gama largă de părți interesate implicate. Dacă la Budapesta poate fi dezvoltat, în condiții adecvate, un sistem modern de termoficare geotermală, acesta ar putea, singur, să multiplice capacitatea geotermală instalată în prezent în țară.
Alte două condiții fac deja parte din consensul profesional mai larg, așa că doar le menționăm aici: asigurarea unui flux adecvat de specialiști pregătiți și aplicarea efectivă a cerințelor de reinjecție, în sprijinul unei gospodăriri durabile a resurselor de apă subterană. Ambele sunt discutate mai detaliat în literatura de specialitate [6].
Niciunul dintre aceste puncte nu reprezintă o idee nouă, iar fiecare a fost deja abordat separat în documentele profesionale și de politici publice din Ungaria. Diferența constă în implementare. Geotermia este o industrie care evoluează lent: deciziile amânate astăzi se vor reflecta în deficite de capacitate peste cinci sau zece ani. Nu putem alege când va avea loc următorul șoc al prețurilor la energie. Însă putem alege cât de bine pregătiți vom fi atunci când se va produce.
Surse
- A geotermikus energia hasznosítása Magyarországon – Stratégiai, jogi és pénzügyi feltételrendszer. Elemzés, szerk. Vargha B., Állami Számvevőszék, 2025. január.
- Nemzeti Földhő Hasznosítási Koncepció. Energiaügyi Minisztérium, 2024. Elfogadta a Kormány az 1304/2024. (X. 3.) Korm. határozattal (Magyar Közlöny, 2024. évi 100. szám). Elérhető: kormany.hu/dokumentumtar/nemzeti-foldho-hasznositasi-koncepcio
- Népszava, 2024. október. Az MNB költségvetési jelentése alapján készült cikk, amelyben a lap kormányhatározatokból összesítette a 2023-as kifizetéseket (MVM 1062 milliárd Ft, távhőszolgáltatók 359 milliárd Ft). nepszava.hu/3253765_mnb-koltsegvedesi-jelentes-rezsivedelmi-alap
- Költségvetési jelentés. Magyar Nemzeti Bank, 2024 (féléves jelentés). A Rezsivédelmi Alap 2023-as tényleges kiadására és a 2024-es előrejelzésre vonatkozó adatok. Elérhető: mnb.hu
- Rezsicsökkentés: változó mértékű teher az államnak. Világgazdaság, 2024. október. Az MNB-jelentés adatainak összefoglalója. vg.hu/energia-vgplus/2024/10/rezsicsokkentes-valtozo-merteku-tehet-az-allamnak-kiszamithatosag-a-lakossagnak
- Szanyi J. 2025: Javaslat a geotermikusenergia-hasznosítás fellendítésére – „Megint s megint – szünetlen”. Földtani Közlöny 155/3, 257–263. DOI: 10.23928/foldt.kozl.2025.155.3.257