Bazinul Panonic este mai cald (în adâncime) decât aproape orice altă regiune din Europa continentală. Gradientul geotermic de aici este în medie de aproximativ 45–50 °C pe kilometru, față de o medie europeană mai apropiată de 30 °C, iar fluxul termic terestru este de circa 90–100 mW/m² [1; 2].
O temperatură pentru care în Europa de Vest sunt necesare foraje de 3.000 m este adesea disponibilă aici la o adâncime cu 1.000 până la 1.500 m mai mică. Este un avantaj comercial real, deoarece forajul reprezintă cea mai mare parte a costului unui proiect geotermal, iar costul crește cu adâncimea mai rapid decât temperatura. Este însă și aspectul cel mai des interpretat greșit. Un gradient ridicat arată cât de fierbinte este roca. Nu arată însă nimic despre posibilitatea de a extrage din ea apă, sau măcar suficientă apă.
De unde provine căldura
Scoarța de sub bazin este subțire, de aproximativ 25–30 km, ca urmare a extensiei și subțierii litosferice din Miocenul timpuriu și mediu (acum aproximativ 20–11,5 milioane de ani) [3]. Sursa de căldură din manta se află mai aproape de suprafață, iar umplutura sedimentară groasă de deasupra acționează ca un strat izolator.
Relația cauzală de bază poate fi descrisă relativ simplu: extensia litosferică a subțiat scoarța și litosfera, contribuind la un flux termic ridicat și, în consecință, la un gradient geotermic mare. Mecanismul în sine nu este unic. Ceea ce face Bazinul Panonic special este combinația și extinderea regională a condițiilor termice rezultate.
Gradientul nu este o valoare unică pentru întregul bazin. Profilul diferă între umplutura sedimentară tânără a bazinului și formațiunile variate ale fundamentului de sub aceasta și variază, de asemenea, lateral. Mediile la nivelul întregului bazin sunt utile pentru evaluarea preliminară (screening) și prea puțin pentru altceva.
Temperatura nu este singura țintă
Într-un sistem hidrotermal convențional, căldura este adusă la suprafață de apa extrasă. O sondă care întâlnește roci de 130 °C, dar nu produce apă, este o sondă eșuată: este neproductivă și costă aproape la fel de mult ca una reușită. Ceea ce îi trebuie unui proiect este un rezervor: o formațiune suficient de permeabilă pentru a asigura un debit sustenabil și, în cazul utilizării energetice, un loc în care apa răcită să fie reinjectată.
Bazinul Panonic oferă două ținte principale. Gresiile deltaice din Miocenul Superior–Pliocen din umplutura bazinului reprezintă ținta de bază: extinse lateral, relativ ușor de explorat, cu temperaturi moderate, partea dificilă fiind reinjecția. Fundamentul carbonatic pre-terțiar fisurat, mai vechi, reprezintă alternativa: mai adânc, mai complex din punct de vedere geologic și cu o rată de succes mai mică, dar capabil de debite și temperaturi mult mai mari [2].
Această distincție determină modul în care este planificată o sondă. Într-un sistem găzduit în fundament, de exemplu, zona productivă poate fi partea superioară a fundamentului sau o zonă de falie/fisurare din interiorul acestuia. Identificarea poziției și a geometriei acestor zone este, prin urmare, o etapă critică de țintire geologică înainte de începerea forajului.
Ce oferă bazinul
Sondele mai puțin adânci pentru aceeași temperatură livrată înseamnă mai puțin capital expus în sonda de explorare, iar prima sondă implică cea mai mare incertitudine în orice proiect geotermal.
Bazinul este, de asemenea, neobișnuit de bine caracterizat în subsuprafață, în principal datorită deceniilor de explorare pentru hidrocarburi: diagrafiile de temperatură, adâncimile la care apar formațiunile și datele seismice achiziționate pentru descoperirea petrolului și gazelor pot fi utilizate direct pentru evaluarea geotermală preliminară.
Ungaria, în special, beneficiază de o acoperire excelentă cu date de subsuprafață și de o foarte bună accesibilitate a acestora. Seturile de date geologice și geofizice sunt gestionate de Serviciul Geologic de stat, iar o gamă largă dintre acestea este accesibilă publicului [5; 6; 7; 8]:
- OGRe, Platforma de Informații Geotermale
- Arhiva de Stat de Date Geologice, Geofizice și Miniere
- Arhiva de Date Hidrogeologice
- Camera de Date Geotermale (Geothermal Data Room)
- Serverul de hărți SZTFH, cu o selecție largă de hărți online și baza de date națională a sondelor
La toate acestea se adaugă o lungă tradiție a utilizării apei termale, cu sute de băi termale în funcțiune în întregul bazin [1; 2]. OGRe, baza de date online a Serviciului Geologic, înregistrează în Ungaria 1.825 de sonde de apă termală cu o temperatură la ieșire de peste 30 °C. Dintre acestea, 1.171 erau active în 2026 (Figura 1) [4].
Figura 1: Sonde de apă termală active în Ungaria (triunghiuri albastre)
De ce bazinul este încă insuficient valorificat
Rareori resursa este factorul limitativ. De obicei, acesta este preluarea căldurii. O sondă nu aduce niciun venit până când nu este racordată la un consumator, la un preț viabil. În Ungaria, prețurile căldurii pentru populație sunt reglementate, iar majoritatea rețelelor de termoficare au fost proiectate pentru temperaturi ridicate pe tur, ceea ce restrânge gama de proiecte viabile din punct de vedere comercial [9].
Urmează apoi costul capitalului pentru prima sondă, regimurile de licențiere care diferă în fiecare dintre cele nouă țări pe care se întinde bazinul și lipsa echipelor capabile să ducă un proiect de la evaluarea resursei, prin autorizare, până la punerea în funcțiune, fără a-l transfera de la o firmă la alta. La fiecare transfer se pierde o parte din înțelegerea informațiilor din subsol, iar tocmai pe această înțelegere se construiește proiectul.
Colaborarea cu MS Energy Solutions
MS Energy Solutions activează în Bazinul Panonic, de la Budapesta și prin intermediul unei filiale din Cluj-Napoca, România. Serviciile noastre acoperă întregul ciclu de viață al unui proiect geotermal: evaluarea și explorarea resursei, studiul de fezabilitate, proiectarea, autorizarea, implementarea și punerea în funcțiune. De la înființarea companiei în 2007, am furnizat o gamă largă de servicii pentru proiecte geotermale, în principal în Ungaria, o serie de proiecte fiind realizate și în România. Activitatea noastră a acoperit atât proiectarea, autorizarea și construcția infrastructurii clasice de încălzire geotermală, inclusiv evaluarea posibilităților de termoficare geotermală pentru partenerii municipali, cât și proiectarea, autorizarea și construcția sistemelor de încălzire geotermală în circuit închis cu tehnologia noastră WeHEAT. De asemenea, realizăm evaluări ale resurselor geotermale pentru companii și municipalități.
Dacă evaluați un amplasament din regiune, contactați-ne sau aflați mai multe despre serviciile noastre pentru proiecte geotermale.
Surse
- Lenkey, L., Dövényi, P., Horváth, F., Cloetingh, S.A.P.L., 2002. Geothermics of the Pannonian basin and its bearing on the neotectonics. EGU Stephan Mueller Special Publications Series 3:1–12.
- Horváth, F., Musitz, B., Balázs, A., Végh, A., Uhrin, A., Nádor, A., Koroknai, B., Pap, N., Tóth, T. & Wórum, G., 2015. Evolution of the Pannonian basin and its geothermal resources. Geothermics 53: 328–352.
- Csontos L., Nagymarosy, A., Horváth, F., Kovác, M., 1992. Cenozoic evolution of the Intra-Carpathian area: a model. Tectonophysics 208, 221–241.
Surse web
- SZTFH. OGRe – Platforma de Informații Geotermale. https://map.hugeo.hu/ogre_en/
- HUGEO. Magyar Állami Földtani, Geofizikai és Bányászati Adattár (Arhiva de Stat de Date Geologice, Geofizice și Miniere). https://hugeo.hu/hu/adatbank/adattar/magyar-allami-foldtani-geofizikai-es-banyaszati-adattar
- SZTFH. Vízföldtani Adattár (Arhiva de Date Hidrogeologice). https://sztfh.hu/tevekenysegek/foldtani-tevekenyseg/vizfoldtani-adattar/
- HUGEO. Digitális Adatszoba (Camera de Date Digitale). https://hugeo.hu/hu/adatbank/adattar/digitalis-adatszoba/digitalis-adatszoba
- SZTFH. SZTFH térképszerver (serverul de hărți SZTFH, cu hărțile online și baza de date națională a sondelor). https://map.hugeo.hu/
- Autoritatea Maghiară de Reglementare în domeniul Energiei și al Utilităților Publice (MEKH). Prezentare. https://mekh.hu/introduction